Fragment audio de 2 secunde din piesa de teatru radiofonic Avarul (1957).
Puteți regăsi această replică la minutul 01:08:22.085 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Da, e adevărat. Dar află spre rușinea dumitale... că fiul său, în vârstă de șapte ani, cu un servitor, au fost salvați din furia valurilor de către o corabie spaniolă. Și acest fiu salvat stă acum în fața dumitale.
- Căpitanul acestei corăbii, mișcat de soarta mea, m-a luat sub ocrotirea lui. M-a crescut ca pe fiul său și m-a îndrumat, la timpul cuvenit, spre cariera armelor.
- Nu de mult am aflat că tatăl meu nu e mort, cum credeam.
- Bine, dar ce alte dovezi ne pot încredința că cele înșirate până acum nu sunt decât basme clădite pe un sâmbure de adevăr?
- Căpitanul spaniol!
- Sigiliul de rubin al tatei!
- Brățara de agată pe care mama mi-a pus-o la braț!
- Și bătrânul Pedro, servitorul care a scăpat împreună cu mine din naufragiu!
- Pot confirma întru totul adevărul vorbelor dumitale, căci ce ne-ai spus mă face să recunosc în dumneata pe fratele meu!
- Dumneata? Sora mea?
- Din clipa în care ai început să vorbești am fost adânc mișcată.
- Căci mama, care se va bucura atât de mult, mi-a povestit de mii de ori nenorocirile familiei noastre.
- Cerul s-a îndurat și nu ne-a lăsat nici pe noi să pierim în acest groaznic naufragiu. Dar nu ne-a salvat viața decât cu prețul libertății noastre. Căci am fost găsite pe rămășițele corăbiei de niște corsari.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu