Ne vom odihni. Vom auzi îngerii. Vom vedea cerul strălucind de diamante.
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Unchiul Vania (1952).
Puteți regăsi această replică la minutul 01:39:28.445 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Vom îndura cu răbdare încercările pe care ni le va trimite soarta.
- Ne vom trudi pentru alții. Și acum și la bătrânețe. Fără să știm ce-i odihna.
- Și amândoi, unchiule drag, o să vedem o altă viață... luminoasă, frumoasă, minunată!
- Cred în asta, unchiule. Cred cu putere. Cred din suflet. Ne vom odihni.
- Ne vom odihni. Vom auzi îngerii. Vom vedea cerul strălucind de diamante.
- Și viața noastră va fi să fie tihnită, blândă și dulce ca o mângâiere.
- Unchiule Vania, bietul meu unchi, tu plângi...
- Tu n-ai știut în viața ta ce-i bucuria.
- Dar mai așteaptă încă puțin, unchiule Vania. Mai așteaptă puțin.
[...]