Nu, nu, nu... O căsătorie fără dragoste nu poate fi fericită.

Fragment audio de 3 secunde din piesa de teatru radiofonic Avarul (1957).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:52:02.253 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Va să zică, tu nu ai nicio slăbiciune pentru ea?

- Văzând-o mai de aproape, m-am gândit la vârsta mea. Mi-am zis că s-ar putea să ajung de râsul lumii, însurându-mă cu o persoană atât de tânără. Așa că mă hotărâsem să renunț.

- Dar fiindcă am cerut-o și fiindcă mă leagă cuvântul dat... ți-aș fi cedat-o ție, dacă nu mărturiseai că ți-e nesuferită.

- Ascultă-mă, tată... E adevărat că nu prea e pe gustul meu... dar pentru a-ți face plăcere, mă voi hotărî, dacă vrei, să mă însor cu ea.

- Eu sunt mai cu judecată decât îți închipui. Nu vreau să te silesc.

- Dă-mi voie, tată! Fac efortul ăsta numai din dragoste pentru dumneata.

- Nu, nu, nu... O căsătorie fără dragoste nu poate fi fericită.

- Dragostea, tată, e un lucru care poate veni după aceea. Se spune că iubirea e adesea un fruct al căsătoriei.

- Nu, nu-i așa. Bărbatul nu trebuie să se culce pe urechea asta, fiindcă n-am poftă pe urmă să trag ponoasele nechibzuinței tale.

- A, dacă ai fi avut ceva, ceva simpatie pentru ea, ar mai fi mers. Te-aș fi însurat cu ea în locul meu. Dar fiindcă n-ai, rămân la hotărârea mea dintâi și o iau tot eu.

- Ei bine, tată, dacă e așa... trebuie să-mi deschid inima și să-ți destăinui taina noastră.

- Adevărul e că o iubesc din prima clipă când am văzut-o plimbându-se pe stradă.

- M-am hotărât să cer consimțământul de a mă căsători cu ea... și nimic nu m-a oprit s-o fac, decât mărturisirea sentimentelor dumitale... și teama de a nu te mâhni.

[...]

Citat aleatoriu