- Sunt așteptat la masă de frumoasa marchiză, iar la plecare de acolo trebuie să merg la un concert.
- Și în tot acest timp nu ești așteptat nicăieri, așa?
- Așa e.

Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Nepotul lui Rameau (1966).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:22:04.061 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- O, n-aveți nicio grijă, doamnă, n-o să treacă mai departe până când n-o să cânte bucata asta fără nicio greutate. Dar, bineînțeles, n-o să dureze atât de mult cât credeți.

- Domnule Rameau, o măgulești. Ești prea bun.

- Ei, ora trecea, școlărița îmi dădea bănuții cu o mișcare grațioasă a mâinii și cu o reverență pe care o învățase de la profesorul de dans, iar eu îi puneam în buzunar. Mai flecăream apoi o clipă, după cum se cuvine, apoi dispăream.

- Și iată ce se numea o lecție de acompaniament.

- Uite, sosesc. Sunt grav. Mă grăbesc să-mi scot mănușile. Deschid clavecinul. Încerc clapele.

- Sunt mereu grăbit. Dacă sunt lăsat să aștept cât de puțin, țip de parcă mi-ar fura banii. Peste o oră trebuie să fiu la cutare. Peste două ore, la doamna ducesă cutare.

- Sunt așteptat la masă de frumoasa marchiză, iar la plecare de acolo trebuie să merg la un concert. -Și în tot acest timp nu ești așteptat nicăieri, așa? -Așa e.

- Atunci ce rost au vicleșugurile astea murdare?

- În privința asta ești de admirat.

- Și apoi, nu uita mizeria. Vocea conștiinței și a onoarei nu prea se aude când îți chiorăie mațele.

- Dacă mă voi îmbogăți vreodată, am să dau înapoi ce am luat și sunt hotărât s-o fac în toate felurile posibile: prin mese, joc, vin, femei.

- Mă tem că n-ai să te îmbogățești niciodată.

- Abia atunci mi-aș aduce aminte câte m-au făcut să sufăr și le-aș întoarce cu vârf și îndesat toate ticăloșiile.

[...]

Citat aleatoriu